Exerciții recapitulative
IOSIFESCU: Și, în afară de strămoși, pe ce ne mai bazăm? AL DOILEA TOVARĂȘ DE LUPTĂ: Pe poliție.
PRIMUL TOVARĂȘ DE LUPTĂ: Pe armată.
IOSIFESCU: Nu, dragii mei, am să vă spun eu: pe onoare. (Cei doi tovarăși se privesc ușor îngrijorați. Iosifescu râde satisfăcut.) Nu v-ați gândit la asta. E vreo problemă cu onoarea?
PRIMUL TOVARĂȘ DE LUPTĂ: Nu.
AL DOILEA TOVARĂȘ DE LUPTĂ: Nu.
IOSIFESCU (le mai toarnă un pahar): Hai noroc! (Ciocnesc.) Tocmai de aia m-am gândit să dăm împreună un examende onoare.
AL DOILEA TOVARĂȘ DE LUPTĂ: Ce examen?
IOSIFESCU: Să mărturisim fiecare cea mai odioasă crimă pe care am comis-o. Lucrul de care ne rușinăm cel mai tare. Ce ziceți?
PRIMUL TOVARĂȘ DE LUPTĂ (deloc convins): Excelentă idee.
IOSIFESCU: Bun, atunci, ca să vă dau curaj, am să încep chiar eu. (Scurtă pauză. Pe un ton confesiv:) Aveam șase ani. Eram cu mama și tata în vizită la niște rude îndepărtate, unchi, mătuși de gradul doi, trei, nu mai știu… Aveau o casă mare, cu multe camere, camere cu tavanul înalt. Și, peste tot, obiecte stranii. Lunete, microscoape, aparate de fotografiat cu burduf, gramofoane, animale împăiate, un fildeș mare, curbat… Ziceai că e muzeu. Mă plimbam singur prin casă, nimeni nu mă băga în seamă. Și am văzut o colecție de pietre. Colorate, lucioase, transparente. O mulțime de pietre. Și era una acolo, mare plată și strălucitoare. Ca o oglindă. Nu-mi puteam lua ochii de la ea. Și-atunci am rupt o bucată, am băgat-o repede în buzunar, să nu mă vadă nimeni. Dar n-avea cine să mă vadă, oamenii mari stăteau de vorbă în altă cameră. Și, când m-am întors acasă, am scos piatra din buzunar. Le-am arătat-o alor mei. Tata nu m-a bătut. Dar s-a uitat la mine… Nici nu vă închipuiți ce privire avea. Am plâns toată noaptea. Mă uitam la piatră și plângeam. A doua zi tata s-a dus la oamenii ăia s-o dea înapoi. Și ei au râs, au zis că nu-i nimic. Și mi-au trimis cadou toată piatra aia mare și plată. Când mi-a adus-o tata, m-am uitat la ea și iar am început să plâng. Am aruncat-o. (Tăcere. Schimbă tonul.) E rândul vostru. Dar aveți grijă să fie ceva cumplit.
AL DOILEA TOVARĂȘ DE LUPTĂ (după o scurtă pauză): Am să vă mărturisesc… E o crimă care îmi apasă sufletul și nu-mi iese din minte. Aveam cinci ani. Mă jucam toată ziua în podul casei, printre vechituri. În pod umblau șoareci, dar tata nu suporta animalele, nici un fel de animale, de asta n-aveam pisică. Așa că punea peste tot curse de șoareci. Într-o zi am găsit un șoricel care se zbătea, i se agățase coada acolo… L-am eliberat, l-am pus într-o cutie de pantofi, l-am îngrijit, l-am hrănit. L-am botezat Mișu. Bineînțeles, am ascuns cutia, ca să nu afle tata. M-ar fi jupuit dacă ar fi știut. Mișu a devenit prietenul meu cel mai bun. Singurul. Îl mângâiam, mi se urca pe deget, pe braț, pe umăr. Mă asculta, se bucura… Stătea liniștit în cutie, parcă simțea când se apropia tata și nu scotea nici un chițăit. Pe urmă s-a întâmplat catastrofa. Trebuia să plecăm la țară. Eram disperat, nu știam ce să fac cu Mișu. Nu puteam să-l iau cu mine. Să-i fi dat drumul? Unde? L-aș fi pierdut pentru totdeauna. Așa că l-am lăsat în cutie. Când m-am întors după două săptămâni miroseau îngrozitor. A trebuit să țin geamul deschis o zi întreagă. L-am îngropat în grădină. Mișu… Mă duceam mereu la mormântul lui. (Pauză.)
Vlad Zografi, Iosifescu
Partea I
1. Transcrie din fragmentul de mai sus două cuvinte care fac parte din câmpul lexical al relațiilor de rudenie.
2. Alega A (adevărat) sau F (fals) în funcție de valoare de adevăr a fiecărei afirmații.
a) Primul tovarăș de luptă crede că a spune ce îi rușinează cel mai mult este o idee foarte bună. A F
b) Iosifescu plânge de bucurie când primește piatra de la tatăl său. A F
c) Mișu moare fiindcă a rămas închis în cutie. A F
3. Pentru Iosifescu, pare că cea mai mare importanță o are:
a) poliția
b) onoarea
c) armata
d) armata, poliția și onoarea
4. Când este copil, Iosifescu:
a) fură o piatră din casa unor prieteni
b) fură o bucată dintr-o piatră
c) fură un microscop
d) fură un aparat de fotografiat
5. Prezintă în unu-două enunțuri o trăsătură a textului dramatic și ilustrează-ți răspunsul cu o secvență relevantă din text.
6. Prezintă în două-trei enunțuri un rol al notațiilor autorului din fragmentul dat ilustrează-ți răspunsul cu o secvență relevantă din text.
7. Prezintă în două-trei enunțuri o trăsătură a celui de-al doilea tovarăș de luptă. Precizează mijlocul de caracterizare și ilustrează-ți răspunsul cu o secvență relevantă din text.
8. Asociază opera Iosifescu de Vlad Zografi cu un alt text literar prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
9. Crezi că este bine să-ți recunoști greșelile în fața celorlalți ? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând textul dat.
10. Precizează numărul de sunete pentru fiecare dintre cuvintele: unchi, ei, plângeam, șoricel, vechituri, examen.
11. Alege seria în care ambele cuvinte conțin diftong.
a) geamul, casei
b) bucurie, noaptea
c) lucioase, era
d) două, miroseau
12. Alege seria în care ambele cuvinte conțin triftong.
a) miroseau, ei
b) lucioase, iau
c) trebuia, stăteau
d) ea, aveau
13. Alege seria în care ambele cuvinte conțin vocale în hiat.
a) două, chițăit
b) cutie, împăiate
c) fotografiat, apropia
d) piatră, ziua
14. Alege seria în care ambele cuvinte sunt corect despărțite în silabe.
a) co-lec-ți-e, pri-e-ten
b) co-lec-ți-e, prie-ten
c) co-lec-ție, prie-ten
d) co-lec-ție, pri-e-ten
15. Alege seria în care accentul este corect marcat în ambele cuvinte subliniate în secevnța următoare (Nu-mi puteam lua ochii de la ea. Și-atunci am rupt o bucată, am băgat-o repede în buzunar.)
a) ochii, repede
b) ochii, repede
c) ochii, repede
d) ochii, repede
16. Sinonimele potrivite pentru sensul cuvintelelor subliniate în secvențele „Și, peste tot, obiecte stranii.”, „ Pe urmă s-a întâmplat catastrofa” sunt:
a) bizare, nenorocirea
b) ciudate, miracolul
c) neînțelese, minunea
d) extraordinare, accidentul
17. Cuvintele subliniate în sevențele „E o crimă care îmi apasă sufletul”, „ L-am îngropat în grădină.” sunt folosite, în ordine, cu:
a) sens propriu de bază, sens figurat
b) sens figurat, sens propriu de bază
c) sens figurat, sens propriu secundar
d) sens propriu secundar, sens propriu de bază
18. Cuvintele subliniate în enunțurile „Mă duceam mereu la mormântul lui” și „Nu am înțeles niciodată acest exercițiu” sunt într-o relație de:
a) sinonimie
b) antonimie
c) omonimie
d) polisemie
19. Cuvintele subliniate în enunțurile „ mi-au trimis cadou toată piatra aia mare și plată” și „Am fost la mare anul trecut.” sunt într-o relație de:
e) sinonimie
f) antonimie
g) omonimie
h) polisemie
20. Cuvintele subliniate în enunțurile „ am plâns toată noaptea” și „Îmi plângea sufletul de bucurie.” sunt într-o relație de:
i) sinonimie
j) antonimie
k) omonimie
l) polisemie
21. Cuvintele subliniate în enunțurile „Trebuia să plecăm la țară” și „Greta voia să mergem în Franța.” sunt într-o relație de:
m) sinonimie
n) antonimie
o) omonimie
p) polisemie
22. Cuvintele subliniate în enunțurile „și nu scotea niciun chițăit” și „Acest scriitor a scos o nouă carte.” sunt într-o relație de:
q) sinonimie
r) antonimie
s) omonimie
t) polisemie
23. Cuvintele subliniate în enunțurile „punea peste tot curse de șoareci” și „Pilotul a câștigat două curse la rând și a devenit campion.” sunt într-o relație de:
u) sinonimie
v) antonimie
w) omonimie
x) polisemie
24. Cuvintele subliniate în secvențele „Pe urmă s-a întâmplat catastrofa” și „după o pauză lungă, urmă ca Dan să-mi zic acel secret” sunt:
a) omografe și omofone
b) doar omofone
c) doar omografe
25. Cuvintele subliniate în secvențele „m-am uitat la ea” și „Ia niște pâine de la magazin, te rog!” sunt:
d) omografe și omofone
e) doar omofone
f) doar omografe
26. Cuvintele subliniate în secvențele „Și, în afară de strămoși, pe ce ne mai bazăm?” și „Colorate, lucioase, transparente” sunt formate, în ordine, prin:
a) compunere, derivare
b) derivare, compunere
c) derivare, derivare
d) compunere, compunere
27. Cuvintele subliniate în sevențele „O mulțime de pietre” și „Într-o zi am găsit un șoricel care se zbătea” sunt formate, în ordine, prin:
e) compunere, derivare
f) derivare, compunere
g) derivare, derivare
h) derivare, compunere
28. Cuvintele subliniate în sevențele „Bineînțeles, am ascuns cutia, ca să nu afle tata” și „Nici nu vă închipuiți ce privire avea” sunt formate, în ordine, prin:
i) compunere, derivare
j) derivare, compunere
k) derivare, derivare
l) compunere, compunere
29. Construiește două enunțuri asertive în care cuvântul liniștit să aibă două valori morfologice diferite, pe care le vei preciza.
30. Construiește două enunțuri interogative în care cuvântul trei să aibă două valori morfologie diferite, pe care le vei preciza.
31. Construiește două enunțuri exclamative în care cuvântul noapte să aibă două valori morfologice diferite pe care le vei preciza.
32. Transcrie din primele patru replici, inclusiv din notațiile autorului, două predicate verbale.
33. Transcrie din ultima replică două predicate nominale.
34. Alcătuiește o propoziție negativă în care verbul a ajunge să fie copulativ (1) și o propoziție afirmativă în care verbul a rămâne să fie predicativ.
35. Precizează valoarea morfologică (partea de vorbire) și funcția sintactică pentru cuvintele marcate în text cu verde.
36. Precizează modul și timpul pentru verbele marcate în text cu galben.
37. Rescrie enunțul următor trecând verbul de la modul conjunctiv, timpul prezent la modul conjunctiv timpul perfect: Trebuia să punem șoricelul într-un loc sigur.
38. Rescrie enunțul următor trecând verbul de la indicativ, timpul perfect compus la modul indicativ, timpul perfect simplu: Aseară au venit mulți oaspeți la noi acasă.
39. Precizează forma nepersonală la care se află verbele subliniate și funcția sintactică pe care o au: Oamenii cred că pot veni în vizită oricând doresc. Prietenii noștri, de exemplu, când se satură de stat în casă, ne sună și ne spun că au chef să ne vadă. Făcând de multe ori asta, am început să ținem în casă bomboane, sucuri și alte alimente neperisabile, cu care să ne servim musafirii.
40. Construiește enunțuri aserive în care:
a) substantivul muzeu să fie nume predicativ
b) adjectivul ciudat să fie în cazul genitiv
c) un pronume nehotărât să fie complement indirect
d) adverbul aici să fie atribut
41. Construiește enunțuri interogative în care:
a) adverbul frumos să fie la gradul superativ relativ de superioritate
b) substantivul coleg să fie în cazul vocativ
c) pronumele posesiv ai mei să fie atribut în cazul acuzativ
d) numeralul cardinal patru să aibă valoare pronominală
42. Construiește enunțuri exclamative în care:
a) un pronume de demonstativ de apropiere (masculin, plural) să fie atribut în cazul genitiv
b) un adjectiv pronominal posesiv să fie în cazul dativ
c) substantivul miere să fie complement prepozițional
d) un numeral ordinal circumstanțial de mod
43. Construiește enunțuri imperative în care:
a) substantivul floare-soarelui să fie complement indirect
b) adverbul mâine să fie atribut
c) adjectivul inteligent să fie în cazul vocativ
d) un pronume relativ să fie subiect
44. Transcrie propozițiile din frazele următoare și precizează felul lor:
a) Tocmai de aia m-am gândit să dăm împreună un examen de onoare.
b) L-am eliberat, l-am pus într-o cutie de pantofi, l-am îngrijit, l-am hrănit.
c) Mă plimbam singur prin casă, nimeni nu mă băga în seamă.
d) Când mi-a adus-o tata, m-am uitat la ea și iar am început să plâng.
e) E o crimă care îmi apasă sufletul și nu-mi iese din minte.
f) Stătea liniștit în cutie, parcă simțea când se apropia tata și nu scotea nici un chițăit.
45. Subliniază varianta corectă:
a) Mi-am luat niște pantofi negri/negrii pentru bal.
b) Bunicul are toți dinții fixi/ficși!
c) Copiii erau treji/trezi la ora 7.
d) Nu mi-a plăcut acțiunea cărții citite/citită.
e) Aș vrea să ajung la un nivel mai superior/superior.
f) Rochia roz/roză trebuie călcată.
g) Mi-am luat mașină din propriii/proprii bani.
h) Dragile/Dragele mele colege, vă invit la petrecerea de ziua mea.
i) Acestea erau ultimele/ultimile produse, așa că le-am luat la reducere.
j) Bunica vroia/voia să mergem la piață.
k) Chiar nu mâncaseși/mâncasei nimic până să ne întâlnim?
l) Copilul mai a cerut/a mai cerut o felie de pizza.
m) Stătui toată noaptea și citii/citi aceste povești.
n) Dan nu dormii/dormi din cauza răcelii.
o) Să fii/Să fi atent când traversezi.
p) Jocurile creează/crează dependență.
q) Aș/Ași/A-și mânca o înghețată la cornet!
r) Mi-ar plăcea/mi-ar place să am mai mult timp liber.
s) Dacă aș învăța formulele, aș ști/aș știi să rezolv aceste probleme.
t) Să fii/Să fi cuminte, te rog!
u) Nu fii/Nu fi obraznic, te rog!
v) Se aude plouând/ploând.
w) Nemaivenind/Nemai venind/ Ne mai venind bunica pe la noi, o să mergem în parc.
x) Greta poate vorbi/vorbii în trei limbi străine.
y) Te aștept aici pe alee/aleie.
z) Am două monede/monezi în portofel.
aa) Câte pâraie/pârâuri sunt în această regiune?
bb) În acest magazin se vând doar aragazuri/aragaze.
cc) Toți copiii/copii merg în excursie?
dd) Rochia mătușei/mătușii este nouă?
ee) La acest restaurant nu se lasă bacciș/bacșiș!
ff) Am găsit aceste maiouri/maieuri la oferă.
gg) Vom face mai multe eseuri/esee pe care le vom pune la portofoliu.
hh) Ideea/Ideia/Idea ta este genială!
ii) Gigi pleacă la serviciu/servici la ora 9.
jj) Cursurile încep la ora doisprezece/douăsprezece.
kk) Verișoara lui este în clasa a douăsprezecea/a doisprezecea?
ll) Nu vă treziți nici măcar în al doisprezecelea/douăsprezecelea?
mm) Am ajuns al zecilea/al zecelea la linia de sosire.
nn) Al optelea/Al optulea/Al optâlea concurent nu s-a mai prezentat la eveniment.
oo) În sală sunt optisprezece/optusprezece/optâsprezece/optsprezece persoane.
pp) În clasa a II-a/a II a/a-II a/a-II-a am jucat într-o scenetă.
qq) Rudelea noastre ne-au vizitat inopinant/inopinat.
rr) Mergând liniștit spre casă, a început dintr-odată/dintr-o dată să plouă.
ss) Nu vorbesc cu orcine/oricine!
tt) Fiecare a lucrat/au lucrat la proiect?
uu) Nu am nicio/nici o carte la mine.
vv) Primarul înșăși/înșuși a paricipat la serbarea noastră.
ww) Părerile dumneaei/dumneaiei sunt importante.
xx) Am citit o carte a/al cărui/cărei final m-a întristat.
yy) Avem niște vecini a/al căror/cărui copil studiază în străinătate.
zz) Am aruncat florille ale/a căror/cărei petate căzuseră.
aaa) În place apartamentul ai/a cărui/căror pereți sunt colorați.
bbb) Avem niște ceaiuri ale/a căror/cărei aromă este foarte intensă.
ccc) Aici locuiește omul care/pe care ne ajută mereu.
ddd) Acesta este bluza care/pe care mi-am cumpărat-o ieri.
Partea a II-a
A. Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din textul Iosifescu de Vlad Zografi.
În scrierea compunerii, vei avea în vedere:
− notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, origine, portret fizic etc.);
− prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului;
− precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, valorificând textul dat;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
B. Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul/o semnificație a textului Iosifescu de Vlad Zografi.
În scrierea compunerii, vei avea în vedere:
− prezentarea mesajului/a unei semnificații, prin raportare la temă;
− prezentarea unei valori transmise prin intermediul textului și comentarea unei secvențe relavante;
− prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajelor;
− prezentarea unui sentiment/unei emoții care apare în text și argumentarea alegerii.
Pentru mai multe astfel de materiale, vă invităm și în grupul de Facebook: https://www.facebook.com/groups/648039079981348 (Limba și literatura română – gimnaziu).