Evaluare – clasa a VIII-a (textul dramatic, construcții verbale, predicatul, subiectul)

Evaluare

Clasa a VIII-a

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

            Sufrageria apartamentului în care locuiesc Gelu și Coca: mobilă sculptată, covor persan și tablouri (fără valoare) pe pereți. Coca este îmbrăcată de oraș. Se aude soneria de la intrare

COCA (nervoasă și temperamentoasă): Cine dracu o fi la ora asta?

(Se duce, deschide și se întoarce urmată de Nelu.)

NELU: Unde-i bărbat-tu?

COCA (absentă): Care bărbat?

NELU: Gelu. Mai ai și altul?

COCA: A, Gelu! E la serviciu, unde să fie la ora asta ?

NELU: L-am sunat, nu e acolo. E plecat. Știi ceva?

COCA: Habar n-am. Dar ce s-a întâmplat ?

 NELU: Nimic. Am primit o scrisoare de la tata.

COCA: Care tată ?

NELU: Tatăl meu și al lui Gelu. Și socrul tău.

COCA (sincer mirată): Păi ce, mai trăiește ?

NELU: Păi de ce să nu trăiască ?

COCA: Scuză-mă, dar nu știu de ce, aveam impresia că…

NELU: Mama, săraca, Dumnezeu s-o ierte, s-a prăpădit acum doi ani… Atunci când n-ai vrut tu să vii la înmormântarea ei sub pretext că te durea măseaua de minte.

COCA: Lasă, că nici nevastă-ta nu s-a omorât să vină la parastasul lui maică-mea.

NELU: Bătrânul ne anunță că vine azi la prânz în București. Cam peste o oră ar trebui să-l așteptăm în gară. Cum fac să dau de Gelu ?

COCA: De unde vrei să știu eu? Caută-l singur la gară, ia-l pe bătrân, du-l la, la voi acasă și sună-ne diseară.

NELU: Cu ce să-l iau pe bătrân de la gară? Cu roaba?

COCA: Cu mașina.

NELU: Care mașină?

COCA : Mașina voastră.

NELU: Nu știi că eu nu umblu iarna cu mașina? La întâi decembrie o bag la iernat. Pentru asta am venit la voi.

COCA: A noastră e defectă. Are ceva la cutia de viteze. Nu intră într-a patra.

NELU: Mergem într-a treia.

COCA: Ei, bravo! Tu o ții pe-a ta în culcuș, și eu să-mi distrug mașina până la Gara de Nord, prin toate hârtoapele! Ia un taxi și-l plătim pe din două.

NELU: Ia mai sună, poate a venit Gelu.

COCA (formează un număr de telefon): Gelu? (Nervoasă.) Dragă, te rog  să vii imediat acasă. E aici frate-tău, care are să-ți spună o problemă urgentă. Nu, nu pot să vin să te iau. De-aia! Pentru că sunt nervoasă, iar eu nu conduc când sunt nervoasă!

(închide)

NELU: De ce ești nervoasă?

COCA: Aveam o treabă.

NELU: Du-te, pot să rămân și singur.

COCA: Îl aștept pe Gelu. (Pauză) Și de ce vine bătrânul vostru tată ?

NELU: Nu știu.

COCA: Nu spune nimic în scrisoare ?

NELU: Nu. Spune doar că vine în jurul prânzului. Și că ne dorește multă sănătate la toți.

COCA: Scrie să-1 așteptați la gară ?

NELU: Nu.

COCA: Atunci de ce să vă complicați ? Înseamnă că omul se descurcă și singur.

NELU: N-a mai fost la București de peste zece ani, de la nunta mea.

COCA: Nici o grijă. Țăranii se descurcă în București mai bine ca noi. Tramvaiele, autobuzele, inclusiv taxiurile sunt pline de ei. (Sonerie.) A venit Gelu.

                                                                                                            (Ion Băieșu, Boul și Vițeii)

Textul 2

            Pandemia m-a întors acasă în mai multe feluri. N-am mai petrecut atât de mult timp împreună cu părinții mei din anul 1998, când, după ce am luat admiterea la facultate, am plecat definitiv din orașul natal. Însă acest mutat „înapoi” a luat multe înfățișări, unele încă nelămurite pe deplin. […]

            E straniu cum ajungi să-ți descoperi părinții la vârsta la care, când ei o aveau, îți erau indiferenți, poate chiar îi detestai. În plus, mă apropii acum de vârsta la care, copil fiind, îi consideram pe bunici bătrâni. Muncind cu tata și având foarte multe de învățat de la el, căci n-am fost niciodată un băiat interesat de alte unelte în afara cărților, m-am trezit în ipostaza de a fi, din nou, îndrumat și dădăcit. Astfel, la vârsta la care altădată îi vedeam pe bunicii mei bătrâni, am devenit copilul ucenic al unui tată în putere aflat la vârsta la care bunicii începeau să moară. E neverosimil că am trecut de 40 de ani, dar e și mai greu de înțeles cum tata a ajuns la 70. Am început să privesc vârstele ca pe niște plăci tectonice interioare cu mutații neașteptate și să mă cutremur în perspectiva următoarei mari glisări. […]

            Retragerea la țară, la câteva minute distanță de părinți, și munca împreună la casă mi l-au făcut pe tata mai vizibil, mai ușor de observat. La începutul pandemiei, în iarnă, ne-am cântărit și am continuat s-o facem lună de lună, urmărind pe propriile corpuri pierderea kilogramelor și efectele benefice ale muncilor primăverii, apoi ale verii. L-am văzut gol de nenumărate ori (de altfel, rușinea față de corp n-a existat niciodată în familia noastră) și am admirat dintotdeauna felul în care munca i-a format discret mușchii. De data aceasta însă, am putut observa cum grăsimea adunată peste iarnă s-a resorbit treptat, lăsând în urmă fibrele mușchilor. […]

            Tata a fost dintotdeauna un om robust, cu o sănătate de fier, vorba clișeului. În dosarul cu amintiri al familiei a rămas ca o ciudățenie momentul în care, în urmă cu douăzeci și ceva de ani, a avut o mică durere de stomac într-o după-amiază. Mănâncă orice și (a)doarme oricând. El crede că această robustețe are legătură cu munca (e obsedat de ea), așa cum nu crede în bolile nimănui (i se par mofturi, prefaceri, slăbiciuni), dar evident are norocul unei moșteniri genetice formidabile. Toți strămoșii lui știuți (părinți, unchi, bunici, străbunici) au murit „de moarte bună” la 90 și ceva de ani. Până acum nu mi l-am putut imagina îmbătrânind, dar mi-am dat seama că trebuie să încep s-o fac. Nu mai pot ignora faptul că are, totuși, 70 de ani. Chit că nu muncește mai puțin. […]

Dar cât va mai dura și ce ar putea să aibă loc pentru ca tata să înceapă să-și arate vârsta și, prins cu nesfârșitele munci ale pământului, să nu-și mai poată ignora bătrânețea?! „Munca te menține în viață”, spune o vorbă ce ar putea fi reformulată și astfel: munca te ține departe de moarte. Așadar, ce (dar, mai ales, când) ar putea interveni ceva pentru a-l trimite pe frontul bătrâneții, deci spre moarte?!

            Care vor fi semnele? Care sunt semnele pentru tatăl meu? Faptul că îmi repetă aceeași istorie sau același banc la câteva zile distanță? Că l-am surprins într-o seară masându-și un genunchi? Că au început să-i crească sprâncenele lungi și albe ca mustățile unui mârtan și părul de pe vârful urechilor ca unui râs carpatin? Că acum se pilește după doar câteva păhărele de țuică? Că a început să râdă ascuțit precum tatăl lui? Că a devenit bun cu animalele și sentimental cu mine, el, tatăl violent din copilărie și aproape absent din adolescența mea? Astea să fie semnele?

            Îmi place să muncesc, bunicii au avut grijă ca în vacanțele petrecute la țară să mă exploateze cu folos încă de mic. Dar nu pot munci ca tata, pentru care munca este și datorie, și nevoie, și poftă, și repaos. „Hai să luăm o pauză de la spartul lemnelor și să ne relaxăm strângând bălegarul” sau „Dacă tot stai, du-te să faci aia”. În afară de muncă, el nu știe să facă nimic și nimic nu-i face plăcere. „Numai cei leneși invocă sărbătorile!” Pentru el nu există pauza unei cești de cafea, de vreme ce poți trudi între două sorbituri. De altfel, nu apucă niciodată să bea cafeaua caldă. […] Muncește de parcă ar fi monitorizat de o instanță divină.

                                                            (Marius Chivu, Muncile tatălui, https://dilemaveche.ro/)

A.

1. Notează, din textul 1, două cuvinte care aparțin câmpului lexical relațiilor de rudenie.  

                                                                                                                                    2 puncte

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

                                                                                                                                    2 puncte

            Nelu nu merge cu mașina iarna, deoarece

            a) este stricată;

            b) nu are;

            c) nu intră în viteza a patra;

            d) o bagă la iernat din decembrie.                  

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

                                                                                                                                    2 puncte

            Tatăl autorului este un om căruia

            a) îi place să bea;

            b) îi place să muncească;

            c) îi place să lenevească;

            d) îi plac cărțile.                                 

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

                                                                                                                                    2 puncte

            Autorul se mută la țară

            a) vara;

            b) toamna;

            c) iarna;

            d) primăvara.              

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.                                                                             6 puncte

Textul 1

Textul 2

6. Precizează, în unu-trei enunțuri, un rol al indicațiilor autorului din fragmentul următor și ilustrează-ți răspunsul cu o secvență relevantă.                                                      6 puncte

Sufrageria apartamentului în care locuiesc Gelu și Coca: mobilă sculptată, covor persan și tablouri (fără valoare) pe pereți. Coca este îmbrăcată de oraș. Se aude soneria de la intrare

COCA (nervoasă și temperamentoasă): Cine dracu o fi la ora asta?

(Se duce, deschide și se întoarce urmată de Nelu.)

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.                                     6 puncte

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8. Crezi că munca este un factor care contribuie la menținerea unei bune stări de sănătate? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2.                    6 puncte

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9. Asociază fragmentul din „Muncile tatălui” de Marius Chivu cu un text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.                              6 puncte

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect,.                                    2 puncte

            În enunțul N-am mai petrecut atât de mult timp împreună cu părinții mei din anul 1998., subiectul este:

            a) neexprimat, inclus;

            b) neexprimat, subînțeles;

            c) exprimat prin substantiv comun;

            d) exprimat prin pronume nehotărât.             

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect,.                                    2 puncte

            În enunțul Ne îmbrăcăm în costum și nu ne temem de ce se va întâmpla., pronumele subliniate sunt, în ordine:

            a) cu funcție sintactică, fără funcție sintactică;

            b) fără funcție sintactică, cu funcție sintactică;

            c) fără funcție sintactică, fără funcție sintactică;

            d) cu funcție sintactică, cu funcție sintactică.            

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect,.                                    2 puncte

            În enunțul Este bine să te trezești zilnic dimineața devreme., pronumele subliniat are funcția sintactică de:

            a) complement direct;

            b) complement indirect;

            c) atribut;

            d) complement posesiv;                                             

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect,                         2 puncte

            În enunțul Mama, Dumnezeu s-o ierte, a murit acum doi ani., există:

            a) o construcție pasivă;

            b) o construcție verbală cu pronume reflexiv;

            c) o construcție impersonală;

            d) o construcție incidentă;                 

5. Selectează din fragmentul următor trei predicate și precizează felul lor:                  6 puncte

Muncind cu tata și având foarte multe de învățat de la el, căci n-am fost niciodată un băiat interesat de alte unelte în afara cărților, m-am trezit în ipostaza de a fi, din nou, îndrumat și dădăcit. Astfel, la vârsta la care altădată îi vedeam pe bunicii mei bătrâni, am devenit copilul ucenic al unui tată în putere aflat la vârsta la care bunicii începeau să moară.

6. Construiește un enunț în care verbul a ieși să aibă valoare copulativă (1) și un enunț în substantivul coleg să aibă funcție sintactică de complement de agent (2).                                      6 puncte

(1)…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

(2)…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

7. Rescrie enunțul Am primit o scrisoare de la tata., transformând construcția activă într-o construcție pasivă.                                                                                                             6 puncte

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

8. Rescrie fragmentul de mai jos corectând greșelile de orice fel:                             6 puncte

Cred că fiecare dintre noi am simțit nevoia de o excursie în timpul pandemiei. Chiar am ajuns la concluzia că se merită să plătești pentru te bucura uneori de puțină liniște.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

            Redactează un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în timpul unei călătorii cu trenul. Integrează în text o secvență descriptivă (minimum 30 de cuvinte) și una dialogată (două-trei replici) și subliniază-le.

În redactarea textului tău, vei avea în vedere:

–  să ai un conținut adecvat cerinței;

–  să respecți particularitățile unui astfel de text;

– să marchezi corespunzător paragrafele;

– să respecți  normele de punctuație și de ortografie;

– să îți exprimi clar ideile;

– să ai un scris lizibil;

– să respecți precizarea privind numărul numim de cuvinte.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.