Compunerea

Compunerea

                        Am vorbit la școală despre violență.

                        Am citit un roman de dragoste.

                        Mergem spre mare.

Compunerea este mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi, alăturând doi sau mai mulți termeni.

Procedee:                                                                                                   

I. Alăturare – termenii nu sunt într-o relație de subordonare (nu depind unii de alții); apar, în general, cu forma de dicționar și pot avea aceeași valoare morfologică sau valori morfologice diferite: câine-lup, inginer-șef, bloc-turn, anglo-american, pușcă-mitralieră, despre, orice, de la, după-amiază, Cluj-Napoca etc.

II. Subordonare – termenii se află într-o relație de subordonare; există mai multe tipare: 

a)      substantiv+ adjectiv: botgros, argint–viu, crai–vechi, coate–goale, vorbă–lungă, Satu Mare, Mihai Viteazul etc.

b)      adjectiv + substantiv: bună-credință, bună-cuviință, bună-creștere, rea-credință, bunăvoință, dreptunghi etc.

c)      substantiv + substantiv în genitiv: floarea-soarelui, arborele-vieții, gura-leului, Calea Laptelui, ochiul-boului, Delta Dunării, ciuboțica-cucului etc.

d)      substantiv + prepoziție + substantiv: floare-de-colț, stea-de-mare, untdelemn, bou-de-baltă, Baia de Aramă etc.

e)      verb + substantiv: fluieră-vânt, pierde-vară, încurcă-lume, zgârie-brânză etc.

f)       verb + pronume + substantiv: ucigă-l toaca, ducă-se pe pustii etc.

g)      adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis, închis: albastru-deschis etc.

h)      două adjective (nume de culoare) din care rezultă un adjectiv (nume de culoare): alb-argintiu, albastru-verzui;

i)       circumstanțial + adjectiv: clarvăzător, binevoitor, binevenit etc.

j)       circumstanțial + verb: a binevoi etc.

k)      numerale: cincisprezece, douăzeci și trei, treizeci etc.

            III.   Abreviere (prescurtare)

a)      cu inițiale de cuvânt: ONU (Organizația Națiunilor Unite), OMS (Organizația Mondială a Sănătății);

b)      cu inițiale și fragmente de cuvânt: TAROM (Transporturi Aeriene Române);

c)      fragmente de cuvinte: Asirom (asigurări românești), aprozar (aprovizionare zarzavat), plafar (plante farmaceutice), Dero (detergent românesc);

d)      fragmente de cuvinte și cuvinte întregi: Rompetrol (petrol românesc)

Cuvintele compuse se formează și cu anumite elemente savante, provenite din greacă sau latină. Aceste elemente se numesc prefixoide (la început de cuvânt) și sufixoide (la sfârșit de cuvânt):

Prefixoide

auto – „de la sine” „însuși”, „singur” – autocaracterizare, autodenunț

bio – „referitor la viață”: biosferă, biodegradabil

geo – „referitor la pământ”: geofizică

hidro – „referitor la apă”: hidrobicicletă

macro – „mare”: macrounivers

micro – „mic”: microfibră

poli – „mai mult”: politehnică

pseudo – „fals”: pseudoartist

tele – „de la distanță”: teleconferință, teleșcoală

hemo – „referitor la sânge”: hemodinamic

Sufixoide

-fug – „care alungă”: vermifug

-cid – „care ucide”: insecticid

-fil – „care iubește”, „care este pasionat”: anglofil, francofil

-fob – „care se teme”/„care urăște”: claustrofob, electrofob

-log – „specilist”: biolog

Există cuvinte compuse, formate doar din prefixoide și sufixoide: biolog, geolog etc.

ATENȚIE!

Există în română o serie de cuvinte compuse, în structura cărora se mai recunosc sau se recunosc parțial termenii de bază.

din = de  + în (compunere prin alăturare)

dintre = de + între (compunere prin alăturare)

dumnealui / dumneaei / dumnealor = domnia + lui / domnia + ei / domnia + lor (substantiv  + pronume în cazul genitiv) (compunere prin subordonare)

dumneata / dumneavoastră = domnia ta / domnia voastră (substantiv + adjectiv) (compunere prin subordonare)

astfel = acest + fel (adjectiv + substantiv) (compunere prin subordonare)

altfel = alt + fel  (adjectiv + substantiv) (compunere prin subordonare)