Construcții cu pronume reflexive

.

Pronumele reflexiv

                         Bunica trezește zilnic la ora șapte.

                  trezește = persoana a III-a, singular

                  mă = pronume personal, persoana I, singular

                 

trezesc zilnic la ora șapte.

                  trezesc = persoana I, sg

                        mă = pronume reflexiv, persoana I, singular

            Pronumele reflexiv arată, de obicei, identitatea dintre subiect și complement (pronumele reflexiv are mereu aceeași persoană și același număr cu verbul predicat).

Pronumele reflexiv are forme proprii doar la persoana a III-a, cazurile acuzativ și dativ. Pentru persoanele I și a II-a, singular și plural, pronumele reflexiv „împrumută” formele clitice (neaccentuate) ale pronumelui personal (cazurile acuzativ și dativ).

Persoana a III-a  – forme specifice (accentuate/clitice)

 

acuzativ

dativ

sine/se, s-

sie, sieși/își, -și-

Nu are încredere în sine.

Dan și Victor s-au certat.

Își spune că va reuși.

 

Formele de persoana I și a II-a („împrumutate” de la pronumele personal)

 

persoană și număr

acuzativ

dativ

I, singular

mă, m-

îmi, mi

II, singular

te

îți, ți

I, plural

ne

ne, ni

II, plural

vă, v-

vă, vi, v-

 

                       

 

 

 

 

îmbrac în negru astăzi. (reflexiv)

                        mă = persona I, singular

                        îmbrac = persoana I, singular

                        Părinții îmbracă în negru. (personal)

                        mă = persoana I, singular

                        îmbracă = persoana a III-a, plural

El motivează zilnic, prin ceea ce face.   (pronume personal)

mă – pers. I, nr. sg

motivează – persoana a III-a, nr. sg

motivez zilnic, prin ceea ce fac. (pronume reflexiv)

mă – persoana I, singular

motivez – persoana I, singular

ATENȚIE!

La persoanele I și a II-a, singular și plural, trebuie verificat felul pronumelui (dacă este personal sau reflexiv). Pronumele este reflexiv atunci când există identitate de persoană și număr între el și subiect (se verifică persoana și numărul verbului predicat).

Te duci la bunica.

te = persoana a II-a, singular, pronume reflexiv

duci = persoana a II-a, singular

Te duce la bunica.

te = persoana a II-a, singular, pronume personal

duce = persoana a III-a, singular

 

Pronumele reflexive apar și în cadrul locuțiunilor: a-și aduce aminte, a se face de râs, a-și bate joc, a-și lua picioarele de-a spinare etc.

 

 

Construcțiile cu pronume reflexive

 

Mă gândesc la câinele meu.

            Dan își spală mașina zilnic

Construcțiile cu pronume reflexive sunt construcții în care forma clitică (neaccentuată) a pronumelui reflexiv însoțește un verb (se spală, își zice) sau, mai rar, unui substantiv (fata-și).

 

Construcțiile cu pronume reflexiv sunt de două feluri:

1.      Construcții în care pronumele reflexiv nu are funcție sintactică și se analizează împreună cu verbul (reflexiv obligatoriu):

Greta se gândește la tine.

 

ATENȚIE!

Într-o asemenea construcție, pronumele reflexiv nu poate fi reluat printr-o formă accentuată și nici nu poate fi înlocuit cu un pronume personal:

Greta se gândește pe sine la tine. (greșit)

            Greta ne gândește la tine. (greșit)

2.      Construcții în are pronumele reflexiv se analizează separat de verb și are funcție sintactică de:

a)      de complement direct (formele din acuzativ)

Ana se protejează de razele soarelui.

 

b)      complement indirect (formele din dativ)

 Gigi își răspunde la niște întrebări interioare.

 

c)      complement posesiv (formele din dativ; pronumele însoțește un verb, dar se asociază cu un substantiv)

Dan și-a murdărit geaca cea nouă. (Înțelegem că geaca este a lui Dan.)

Țiai luat mașina de la reparat, Adi? (Înțelegem că mașina este a lui Adi.)

 

d)      atribut (rar) (formele din dativ)

Întâlnește în cale-și doar lucruri nemaivăzute.

ATENȚIE!

Pronumele reflexiv are funcție sintactică (adică se analizează separat de verb) atunci când verbul acceptă:

·         dublarea pronumelui reflexiv printr-o formă accentuată:

Ana se protejează de razele soarelui.

Ana se protejează pe sine de razele soarelui.

 

·         înlocuirea pronumelui reflexiv cu un pronume personal:

Dan se îmbracă elegant mereu.

Dan mă/te/ne/îl/o/ne/vă/îi/le îmbracă elegant mereu.

 

·         reluarea pronumelui reflexiv care indică o relație de reciprocitate cu un grup nominal de tipul: unul altuia, unul pe altul, unul cu altul etc.

            Copiii își zâmbesc.

Copiii își zâmbesc unii altora.

·         reluarea pronumelui reflexiv printr-un pronume personal sau un adjectiv pronominal posesiv:

Dan își repară mașina.

            Dan își repară mașina sa.

 

Construcții pasiv-reflexive

Cadourile se împart de către Moș Crăciun

de către Moș Crăciun – complement de agent

Construcțiile în care există un pronume reflexiv și un verb care permite folosirea unui complement de agent se numesc construcții pasiv-reflexive.

Pământul se lucrează de către oamenii din sat.

de către oamenii – complement de agent

 

 

 

 

 

Pentru mai multe astfel de materiale, vă invităm și în grupul de Facebook:  https://www.facebook.com/groups/648039079981348 (Limba și literatura română – gimnaziu).

Construcții cu pronume reflexive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *