Pronumele personal. Forme, cazuri și funcții sintactice – clasa a VII-a

Pronumele

Noi nu am fost niciodată la teatru.

Al nostru a ajuns campion național. 

Dumneavoastră pe cine așteptați?

Pronumele este partea de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv. 

Există mai multe tipuri de pronume:

1.    Pronumele personal

2.    Pronumele personal de politețe

3.    Pronumele reflexiv

4.    Pronumele demonstrativ

5.    Pronumele posesiv

6.    Pronumele negativ

7.    Pronumele nehotărât

8.    Pronumele interogativ

9.    Pronumele relativ

10.Pronumele de întărire

Pronumele personal

Pronumele este partea de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv. 

         Gigi citește zilnic. 

         El citește zilnic. 

Pronumele personal arată persoanele care participă la o situație de comunicare. 

a)    persoana I: vorbitorul

b)   persoana a II-a: ascultătorul

c)    persoana a III-a: persoana despre care se vorbește

Pronumele personal are două numere:

a)    singular:      A ajuns și el. 

b)   plural:         Au ajuns și ei.

Pronumele personal are forme distincte în funcție de gen doar la persoana a III-a. 

                  Cărțile ei sunt foarte interesante. (feminin)

                  Desenele lui arată incredibil de bine. (masculin)

În cazurile acuzativ și dativ, pronumele personal are forma accentuate (nonclitice) și forme neaccentuate (clitice);

În cazul genitiv există forme doar la persoana a III-a. 

Vocativul are forme doar pentru persoana a II-a.

Cazuri și funcții sintactice

Pronumele personal are forme în toate cele cinci cazuri: nominativ, acuzativ, dativ, genitiv și vocativ. 

ATENȚIE!

Complementele și circumstanțialele se subordonează unui verb, unui adverb sau unui adjectiv(verbul, adverbul sau adjectivul primește întrebarea, iar complementele și circumstanțialele răspund). 

Am vorbit despre voi. (Despre cine am vorbit? Despre voi.)

Dan locuiește departe de mine. (Departe de cine? De mine.)

Numele predicativ intră în relație cu un verb copulativ (a fi, a deveni, a se face, a ieși, a ajunge, a rămâne, a însemna, a părea). 

         Copiii au devenit ca tine. 

Atributul se subordonează unui substantiv (substantivul primește întrebarea, iar atributul răspunde).

         Fotografia cu tine este pe masă. (Care fotografie? Cu tine.)

         M-au ajutat mult sfaturile de la voi. (Care sfaturi? De la voi.)

         Rafturile din spatele lui au fost pline de cărți. (Care rafturi? Din spatele lui.)

I.              Cazul nominativ

În nominativ, pronumele personal NU apare niciodată precedat de prepoziție.

                       Ei fac doar ce vor. 

În cazul nominativ, pronumele personal îndeplinește următoarele funcții sintactice.

1.    subiect (cine?)

Ele au citit un roman interesant. 

2.    nume predicativ

Surorile mele sunt ele. 

3.    apoziție (se studiază în clasa a VIII-a)

Prietena mea, ea, este foarte timidă. 

II.           Cazul acuzativ

În acuzativ, pronumele personal are forme nonclitice (accentuate) și forme clitice (neaccentuate). 

Formele accentuate apar de fiecare dată precedate de prepoziție:

              Nu am vorbit niciodată despre tine. 

    Formele clitice au de fiecare dată funcția sintactică de complement direct.

                  Îl cunosc de mic pe Ștefan.

În acuzativ, pronumele personal îndeplinește următoarele funcții sintactice:

1.    complement direct (pe cine)

 L-am văzut pe el în parc.

2.    complement prepozițional (despre cine? despre ce? de cine? de ce? cu cine? cu ce?, la cine? la ce? pentru cine? pentru ce?)

Am vorbit mult despre voi. 

Nu îmi este frică de ei. 

Dan s-a întâlnit în parc cu tine?. 

Am votat pentru el. 

3.    complement de agent (de către cine?) (se studiază în clasa a VIII-a) 

Mașina a fost spălată de mine. 

4.    circumstanțial de timp (când?, de când?, până când?)

Am ajuns la școală după voi.

5.    circumstanțial de loc (unde?, de unde?, până unde?)

Rămânem la voi mâine. 

6.    circumstanțial de mod (cum?, în ce fel?)

Nu vreau să te comporți ca mine.

7.    circumstanțial de cauză (din ce cauză?, din ce pricină?)

Am plâns pentru ei. 

8.    circumstanțial de scop (cu ce scop?)

Am un examen important și mă pregătesc pentru el.

9.    nume predicativ

Florile sunt pentru voi.

Dan a devenit ca tine.

10. atribut (pronominal prepozițional) (care?)

 Cadoul de la ei este minunat.

M-a ajutat discuția cu tine.

11. apoziție (se studiază în clasa a VIII-a)

 Pe Maria, pe ea, o cunosc de multă vreme.  

III.        Cazul dativ

În dativ, pronumele personal are forme nonclitice (accentuate) și forme clitice (neaccentuate). 

Aproape de fiecare dată, formele clitice din dativ au funcția sintactică de complement indirect. 

În dativ, pronumele personal poate avea următoarele funcții sintactice:

1.    complement indirect (cui?)

Lui i–am oferit cadourile. 

2.    atribut (care?) (cu prepoziție) (cu prepozițiile grație, mulțumită, datorită) 

Succesul datorită ție este imens. 

3.    atribut (care?)

Dan a venit la școală cu mașina-i cea nouă.

4.    apoziție

I-am oferit Mariei, ei, o floare. 

IV.         Cazul genitiv

În genitiv, pronumele personal are forme doar la persoana a III-a, singular și plural.

Îmi place geaca ei / lui / lor. 

În cazul genitiv, pronumele personal are următoarele funcții sintactice:

1.    atribut (care? al cui? a cui? ai cui? ale cui?)

Rochia ei este roșie. 

Îmi place acest hanorac al lui. 

2.    atribut cu prepoziție (care?)

Lupta contra lor trebuie să continue.

Mașina din fața lui costă o avere. 

3.    apoziție (se studiază în clasa a VIII-a)

Compunerea Gretei, a ei, este extraordinară. 

4.    complement prepozițional (contra cui? asupra cui? împotriva cui?)

Am acționat toți asupra lui. 

5.    circumstanțial de loc (unde?, de unde?, până unde?)

Avionul zbura deasupra lor. 

6.    circumstanțial de timp (când?, de când, până când?)

Profesorul a intrat în clasă înaintea lor. 

7.    nume predicativ

Florile sunt ale ei.

Părinții sunt contra lui. 

V.           Cazul vocativ

În vocativ, pronumele personal are forme doar la persoana a II-a, singular și plural. 

În vocativ, pronumele personal se izolează prin virgulă sau prin semnul exclamării de restul enunțului. 

              Voi, fiți mai atenți!