Verbul. Tipuri de verbe

 

Gigi citește mereu.

Victor a mâncat înghețată.

Dan știe a vorbi în engleză.

Verbul este partea de vorbire flexibilă care denumește acțiunea (a alerga), starea (a muri, a dormi) sau existența (a fi, a se afla).

parte de vorbire flexibilă = își modifică forma în comunicare: a vorbi – vorbeam, vorbiți, am vorbit etc.

Categoriile gramaticale ale verbului sunt: modul, timpul, persoana și numărul.

Tipuri de verbe:

I.                  Verbe predicativepot forma singure predicatul verbal și au sens lexical

Dan aleargă în parc.

aleargă = verb predicativ, funcție sintactică de predicat verbal

Toate verbele din română sunt predicative, cu excepția lui a deveni.

ATENȚIE!

Pentru a avea în propoziție funcția sintactică de predicat verbal, verbele predicative trebuie să fie conjugate la unul dintre modurile: indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ.

Ne putem da seama dacă un verb este conjugat, dacă îi putem stabili persoana și numărul.

          Dan știe a cânta foarte bine la vioară.

știe = verb predicativ, persoana a III-a, numărul singular, funcție sintactică de predicat verbal

a cânta = verb predicativ,  nu are funcție sintactică de predicat verbal pentru că are formă de infinitiv (infinitivul este o formă verbală nepersonală)

ATENȚIE!

Verbele predicative cu formă de infinitiv (a cânta), gerunziu (cântând) și supin (de cântat) NU SUNT în propoziție predicate verbale! Ele îndeplinesc alte funcții sintactice.

 

 

II.              Verbe auxiliare – ajută la formarea unor moduri și timpuri; în română, există trei verbe auxiliare: a avea, a fi și a vrea.

·       A AVEA

         este verb predicativ atunci când are sens lexical (a deține, a poseda) și poate forma singur predicatul verbal.

Am un telefon nou. (valoare predicativă)

=dețin

         este verb auxiliar atunci când formează:

a)    modul indicativ, timpurile perfect compus, viitor de limbă vorbită și viitor în trecut:

am cumpărat           am să cumpăr               aveam să cumpăr

ai cumpărat              ai să cumperi                aveai să cumperi

a cumpărat               are să cumpere             avea să cumpere

am cumpărat            avem să cumpărăm      aveam să cumpărăm

ați cumpărat             aveți să cumpărați        aveați să cumpărați

au cumpărat             au să cumpere               aveau să cumpere

b)   modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect:

mânca / fi mâncat

ai mânca / ai fi mâncat

ar mânca / ar fi mâncat

am mânca / am fi mâncat

ați mânca / ați fi mâncat

ar mânca / ar fi mâncat

 

·       A FI

         este predicativ atunci când are sens lexical (a se afla, a exista, a proveni, a costa, a se împlini, a dura etc.) și poate forma singur predicatul verbal:

          Bunica este în grădină. (=se află) (verb predicativ)

          Mama este din Oradea. (=provine) (verb predicativ)

          Rochia a fost 30 de lei. (=a costat) (verb predicativ)

         este auxiliar atunci când formează:

a)    modul indicativ, timpul viitor anterior:

voi fi venit

vei fi venit

va fi venit

vom fi venit

veți fi venit

vor fi venit

 

b)   modul conjunctiv, timpul perfect:

Trebuia fi venit la timp.

 

c)    modul condițional-optativ, timpul perfect:

fi venit

ai fi venit

ar fi venit

am fi venit

ați fi venit

ar fi venit

 

d)   o formă verbală pasivă:

Tata spală mașina. (construcție activă)

Mașina este spălată de tata. (construcție pasivă)

este spălată = predicat verbal cu formă pasivă

este  = verb auxiliar

spălată = participiu

 

·       A VREA

         este predicativ atunci când are sens lexical (a intenționa, a dori) și poate forma  singur predicatul verbal.

Vreau o mașină roșie.  (verb predicativ)

= îmi doresc

 

         este auxiliar atunci când formează modul indicativ, timpurile viitor standard, viitor anterior și viitor popular:

voi veni               voi fi venit          oi veni

vei veni               vei fi veni           oi/ăi veni

va veni                va fi veni             o veni

vom veni             vom fi venit        om veni

veți veni              veți fi venit         oți/ăți veni

vor veni               vor fi venit           or veni

 

 

          III. Verbele copulative =  ajută la formarea predicatului nominal, atunci când sunt conjugate la unul dintre modurile: indicativ, imperativ, conjunctiv sau condițional-optativ.

Predicatul nominal este format dintr-un verb copulativ și un nume predicativ.

Verbele copulative sunt: a deveni, a fi, a ieși, a se face, a ajunge, a rămâne, a însemna, a părea

·       A DEVENI = este mereu copulativ*

          Gigi a devenit un medic renumit.

a devenit un medic = predicat nominal alcătuit din verbul copulativ „a devenit” (modul indicativ, timpul perfect compus, persoana a III-a, numărul singular, conjugarea a IV-a, formă afirmativă) și numele predicativ „un medic” (exprimat prin substantiv comun, simplu, genul masculin, numărul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul nehotărât „un”)

 

·       A FI = este copulativ atunci când nu este predicativ sau auxiliar; este singurul verb din limba română care are toate cele trei valori: predicativă, auxiliară și copulativă

          Gigi este în grădină. = se află (predicativ)

          Trebuia fi învățat pentru test. (auxiliar)

          Bunicul a fost pompier. (copulativ)

          a fost pompier = predicat nominal

 

·       A IEȘI, A SE FACE, A AJUNGE   – sunt copulative atunci când au sensul lui a deveni

          Gigi a ieșit acum din clasă.  (verb predicativ)

          După facultate, Gigi a ieșit medic. (verb copulativ)

 

          În spatele parcului se face un bloc imens. (verb predicativ)

          Cred că Dan se face mecanic. (verb copulativ)

 

          Elevii au ajuns la școală acum jumătate de oră. (verb predicativ)

          Elevii au ajuns olimpici la matematică. (verb copulativ)

 

·       A ÎNSEMNA – este copulativ atunci când nu este sinonim cu a nota, a scrie

          Dan a însemnat tema pe carte. (=a notat) (verb predicativ)

          Pentru mine, sportul a însemnat sănătate.  (verb copulativ)

 

·       A RĂMÂNE – este predicativ atunci când intră în relație de antonimie cu a pleca; este copulativ atunci când arată păstrarea unei însușuri sau a unui statut

          Dan a rămas câteva minute în clasă. (verb predicativ)

          Dan a rămas amuzant, așa cum îl știam. (verb copulativ)

 

 

·       A PĂREA – este copulativ atunci când în propoziție cu el există un subiect (exprimat sau neexprimat)

          Se pare/1va ploua./2 (verb predicativ)

          Dan pare obosit. (verb copulativ)

          M-am întâlnit cu câțiva elevi. Păreau bucuroși să mă vadă. (verb copulativ)

 

Verbele auxiliare și cele copulative sunt numite verbe nepredicative.

*Notă! Mai rar, verbul a deveni poate fi folosit predicativ în anumite situații, cum ar fi în limbajul filosofic.

                   Scopul omului este să devină.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru mai multe astfel de materiale, vă invităm și în grupul de Facebook:  https://www.facebook.com/groups/648039079981348 (Limba și literatura română – gimnaziu).

Verbul. Tipuri de verbe (predicative, auxliliare, copulative)
Etichetat pe:                                                                                    

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *