Dan citește zilnic. – propoziție
Propoziția este comunicarea cu un singur predicat.
Dan citește zilnic, iar Maria se joacă pe calculator. – frază
Fraza este comunicarea cu două sau mai multe predicate.
Într-o frază numărul de predicate este egal cu numărul de propoziții.
Cine poate fi predicat?
1. Verbele predicative conjugate la modurile indicativ, conjunctiv, condițional optativ sau imperativ.
Copiii au alergat toată ziua.
au alergat = verb predicativ, funcție sintactică de predicat verbal.
ATENȚIE!
Verbele cu formă nepersonală de infinitiv, gerunziu și participiu nu au funcție sintactică de predicat.
Ajungând devreme la gară, Dan a mers la un magazin din apropiere. – propoziție
ajungând = verb predicativ, formă de gerunziu, funcție sintactică de circumstanțial de cauză
a mers= verb predicativ, funcție sintactică de predicat verbal
2. Locuțiunile verbale al căror verb din structură este conjugat:
Copiii au luat-o la sănătoasa.
au luat-o la sănătoasa = locuțiune verbală, funcție sintactică de predicat verbal
3. Verbele copulative, conjugate la modurile indicativ, conjunctiv, condițional-optativ și imperativ, formează predicatul nominal alături de un nume predicativ.
Verbele copulative: a deveni, a fi, a ieși, a ajunge, a se face, a însemna, a rămâne, a părea.
Grigore a devenit un medic renumit.
a devenit un medic = predicat nominal alcătuit din verbul copulativ „a devenit” + numele predicativ „un medic”
4. Interjecțiile predicative (hai, haide, haidem, uite, iată, ia, na, marș, poftim, vai etc.)
Hai afară!
hai = interjecție predicativă, funcție sintactică de predicat verbal
Raporturi sintactice la nivel de frază
Am fost la piață/1 și am cumpărat mai multe fructe./2
P1 = propoziție principală (PP)
P2 = propoziție principală (PP)
Fraza are obligatoriu minimum două propoziții, dintre care cel puțin una este principală. Acestea pot fi în raport de coordonare sau în raport de subordonare.
I. Raportul de coordonare presupune ca propozițiile să fie de același fel, adică să aibă același statut sintactic (de exemplu, ambele principale, ambele atributive, ambele completive directe etc.)
Dimineața mănânc un sendviș/1și apoi plec repede la școală./2
P1 – propoziție principală (PP)
P2 = propoziție principală (PP)
Foarte simplu spus, coordonarea înseamnă, de regulă, că propoziția din stânga este la fel ca cea din dreapta.
Coordonarea se poate realiza prin două procedee:
a) prin juxtapunere = propozițiile sunt alăturate și se leagă doar prin virgulă, fără alte elemente de legătură.
Astăzi scriu/1, mâine citesc./2
P1 – PP
P2 – PP
Între P1 și P2 există un raport de coordonare prin juxtapune (,).
b) prin joncțiune = propozițiile sunt legate prin cuvinte, adică prin conjuncții coordonatoare
Aș merge la film,/1dar nu am bani./2
P1 – PP
P2 – PP
Între P1 și P2 există un raport de coordonare prin joncțiune („dar”) .
Conjuncțiile coordonatoare leagă în propoziție termeni aflați pe aceeași poziție sintactică, iar în frază leagă propoziții cu același statut sintactic.
Dan și Gigi se joacă.
Dan și Gigi = subiect (multiplu)
Vrei mere sau pere?
mere sau pere = complement direct (multiplu)
Conjuncțiile coordonatoare sunt de mai multe feluri:
a) copulative: și, nici
Mama a venit de la serviciu/1 și acum se odihnește./2
P1 – PP
P2 – PP
b) adversative: dar, iar, însă, ci, or
Aș merge la mare,/1dar nu am bani./2
P1 = PP
P2 = PP
c) disjunctive: sau, ori, fie, sau…sau, ori…ori, fie…fie
Diseară mergem la film/1 sau stăm acasă?/2
P1 = PP
P2 = PP
Fie înveți,/1fie nu primești cadou de ziua ta./2
P1 = PP
P2 = PP
d) concluzive: deci, așadar, vasăzică, carevasăzică
Am învățat mult,/1deci am luat notă mare./2
Coordonarea prin joncțiune se poate realiza și prin locuțiunile conjuncționale.
Locuțiunea conjuncțională este un grup unitar de cuvinte care se comportă ca o conjuncție. Există locuțiuni conjuncționale:
a) copulative: cât și, precum și;
b) adversative: doar că, numai că.
c) concluzive: prin urmare, ca atare.
Aș veni la tine,/1doar că nu mă lasă mama./2
P1 = PP
P2 = PP
II. Raportul de subordonare apare între propoziții cu statut sintactic diferit (de exemplu, o principală și o atributivă, o completivă directă și o completivă indirectă etc.)
Vreau/1să învăț engleza./2
P1 = PP
P2 = propoziție subordonată completivă directă (PCD)
Între P1 și P2 există un raport de subordonare; P2 este introdusă prin conjuncția subordonatoare „să”.
În frază, propozițiile subordonate sunt introduse prin elemente de relație și depind sintactic de un cuvânt dintr-o altă propoziție.
Am mâncat/1 ce a gătit bunica./2
P1 = PP
P2 = propoziție subordonată completivă directă
P2 este introdusă în frază prin pronumele relativ ce.
P2 se subordonează verbului predicativ am mâncat din P1 și răspunde la întrebarea ce? (Ce am mâncat? Ce a gătit bunica).
Elemente de relație prin care sunt introduse propozițiile subordonate
a) conjuncții și locuțiuni conjuncționale subordonatoare: că, să, ca să, ca…să, dacă, deși, deoarece, fiindcă, întrucât, pentru că, chiar dacă, în caz că, cum că, măcar că, fără să, de parcă, de cum, precum că, până când, până să, cât timp, ori de câte ori, după cum, ca și cum, pe măsură ce, din cauză că, odată ce etc.
Nu știam/1că avem nevoie de carnetul de note aici./2
b) pronume și adjective pronominale relative însoțite sau nu de prepoziții: cine (cui), ce, care(căruia, căreia, cărora, cărui, cărei, căror), cât (câți, câte, câtor), ceea ce
Am auzit/1ce s-a întâmplat ieri./2
c) pronume și adjective pronominale nehotărâte: orice, oricine, oricare, oricât, orișicine, orișice, orișicare etc.
Vorbesc/1cu oricine vrei./2
d) adverbe relative: unde, când, cum
Am aflat/1unde mergeți în vacanță./2
e) adverbe nehotărâte: oricum, oriunde, oricând, orișicum, orișicând
Poți vorbi/1oricum dorești./2
Expansiunea și contragerea
Dan este un om muncitor. (propoziție)
muncitor = atribut (se subordonează substantivului un om și răspunde la întrebarea ce fel de? (Ce fel de om? Muncitor)
Dan este un om/1care muncește./2 (frază)
P1 = principală
P2 = propoziție subordonată atributivă (PAT)
P2 se subordonează substantivului un om din P1 și răspunde la întrebarea ce fel de? (Ce fel de om? Care muncește)
Expansiunea constă în transformarea unei părți de propoziție în propoziția subordonată corespunzătoare, fără a schimba sensul inițial.
Mi-a plăcut cartea/1pe care am citit-o./2
P1 = PP
P2 = PAT
P2 se subordonează substantivului cartea din P1 și răspunde la întrebarea care? (Care carte? Pe care am citit-o)
Mi-a plăcut cartea citită.
citită = atribut (se subordonează substantivului cartea și răspunde la întrebarea care? (Care carte? Citită)
Contragerea constă în transformarea unei propoziții subordonate în partea de propoziție corespunzătoare, fără a schimba sensul inițial.
Tipuri de propoziții subordonate
1. Propoziția subordonată atributivă (PAT) – se subordonează unui substantiv, unui pronume sau unui numeral și răspunde la întrebările care?, ce fel de?
Am citit cartea/1pe care mi-ai recomandat-o./2
P1 = PP
P2 = PAT (Care carte? Pe care mi-ai recomandat-o)
P2 se subordonează substantivului cartea din P1 și răspunde la întrebarea care? (Care carte? Pe care am citit-o)
2. Propoziția subordonată completivă directă (PCD) – se subordonează unui verb predicativ sau unei interjecții predicative și răspunde la întrebările ce? pe cine?
Am mâncat/1ce a făcut bunica./2
1 – PP
2 – completivă directă (PCD)
P2 se subordonează verbului predicativ din P1 și răspunde la întrebarea ce? (Ce am mâncat? Ce a făcut bunica)
Iată/1 cine a venit!/2
1 – PP
2 – completivă directă (PCD)
P2 se subordonează interjecției predicative (iată) din P1 și răspunde la întrebarea ce?
3. Propoziția subordonată completivă indirectă (PCI) – se subordonează unui verb predicativ, unei interjecții, adjectiv sau unui adverb și răspunde la întrebarea cui?
Am oferit premiile/1cui a câștigat./2
P1 – PP
P2 – completivă indirectă (PCI)
P2 se subordonează verbului predicativ am oferit din P1 și răspunde la întrebarea cui? (Cui am oferit? Cui a câștigat)
Explicațiile sunt utile/1cui este atent./2
P1 – PP
P2 – completivă indirectă (PCI)
P2 se subordonează adjectivului utile din P1 și răspunde la întrebarea cui?
Bravo/1 cui a terminat cursa!
P1 – PP
P2 – PCI
P2 se subordonează interjecției predicative bravo din P1 și răspunde la întrebarea cui?
4. Propoziția subordonată completivă prepozițională (PCP) – determină un verb, o interjecție, un adjectiv sau un adverb și răspunde la întrebările despre cine/ce?; cu cine/ce?; de cine/ce?; la cine/ce?; pentru cine/ce?
Mă gândesc/1la ce mi-a spus Dan./2
P1 – PP
P2 – completivă prepozițională
P2 se subordonează verbului predicativ mă gândesc din P1 și răspunde la întrebarea la ce?
Sunt bucuros/1să particip la festivitate./2
P1 – PP
P2 – completivă prepozițională
P2 se subordonează adjectivului bucuros din P1 și răspunde la întrebarea de ce?/pentru ce?
5. Propoziția subordonată circumstanțială de timp (PCT) – determină un verb, o interjecție și un adjectiv și răspunde la întrebările când?, de când?, până când?
Venim la școală/1când ne spune doamna dirigintă./2
P2 – PP
P3 – circumstanțială de timp
P2 se subordonează verbului predicativ venim din P1 și răspunde la întrebarea când?
6. Propoziția subordonată circumstanțială de loc (PCL) – determină un verb, o interjecție și un adjectiv și răspunde la întrebările unde?, de unde?, până unde?
Dan a construit casa/1unde a vrut./2
P1 – PP
P2- circumstanțială de loc
P2 se subordonează verbului predicativ a construit din P1 și răspunde la întrebarea unde?
7. Propoziția subordonată circumstanțială de mod (PCM) – determină un verb, o interjecție un adjectiv și un adverb și răspunde la întrebările cum?, în ce mod?
Am reparat mașina/1cum am știu și eu./2
P1 = PP
P2 = circumstanțială de mod
P2 se subordonează verbului predicativ am reparat din P1 și răspunde la întrebarea cum?
8. Propoziția subordonată circumstanțială de cauză (PCZ) – determină un verb, o interjecție, un adjectiv și un adverb și răspunde la întrebările din ce cauză?, din ce motiv
Am întârziat la prima oră,/1pentru că nu a venit autobuzul la timp./2
P1 = PP
P2 = circumstanțială de cauză
P2 se subordonează verbului predicativ am întârziat din P1 și răspunde la întrebarea din ce cauză?
9. Propoziția subordonată circumstanțială de scop (PCS) – determină un verb, o interjecție, un adjectiv și un adverb și răspunde la întrebarea cu ce scop?
Merg la magazin/1să cumpăr pâine./2
P1 = PP
P2 = circumstanțială de scop
P2 se subordonează verbului predicativ merg din P1 și răspunde la întrebarea cu ce scop?
Exemple de fraze analizate
Pasul 1 – subliniem predicatele (numărul de predicate este egal cu numărul de propoziții)
Pasul 2 – identificăm elementele de relație și le încercuim (numărul elementelor de relație este mai mic cu unu față de numărul predicatelor)
Pasul 3 – delimităm fraza în propoziții
Pasul 4 – numerotăm propozițiile
Pasul 5 – precizăm felul fiecărei propoziții
Copiii vor/1 să scrie compunerea despre primăvară/2 și să citească poezia aceasta./3
P1 = PP
P2 = completivă directă (se subordonează verbului vor din P1, răspunde la întrebarea ce? și este introdusă prin conjuncția subordonatoare să)
P3 = completivă directă (este introdusă prin conjuncția coordonatoare copulativă și, deci se află în raport de coordonare cu P2 (adică va fi la fel ca P2));
ATENȚIE!
Felul propozițiilor se stabilește ținând cont de cuvântul care subordonează propoziția, NU pe baza elementelor de relație.
Copiii se comportă/1cum văd acasă./2
P1 – PP
P2 = circumstanțială de mod
P2 se subordonează verbului se comportă din P1 și răspunde la întrebarea cum?
Nu știu/1cum să rezolv acest exercițiu./2
P1 – PP
P2 = completivă directă
P2 se subordonează verbului nu știu din P1 și răspunde la întrebarea ce?
Mă gândesc/1la cum să prezint proiectul la istorie./2
P1 – PP
P2 = completivă prepozițională
P2 se subordonează verbului mă gândesc din P1 și răspunde la întrebarea la ce?
Cum am ajuns acasă/1 am și sunat-o pe mama./2
P1 = circumstanțială de timp
P2 = PP
P1 se subordonează verbului am sunat din P2 și răspunde la întrebarea când?
Nu mi-a plăcut modul/1 cum mi-a vorbit Dan./2
P1 = PP
P2 = atributivă
P2 se subordonează substantivului modul din P1 și răspunde la întrebarea care?
Acest material reprezintă doar o prezentare generală, o introducere în subiectul propozițiilor subordonate.
Pentru mai multe astfel de materiale, vă invităm și în grupul de Facebook: https://www.facebook.com/groups/648039079981348 (Limba și literatura română – gimnaziu).